33 Comments to “ ZIUA 10”

  1. Lola says :Răspunde

    Domnule Manole, dar miere cu scortisoara, suc de lamaie si tinctura de propolis ati incercat? Plus gargara cu apa cu sare (strange infectia) si cartofi taiati cu spirt la gat. Si o baie fierbinte cu sare iar, sa transpirati, sa iasa raceala si virusii. Eu asa le fac la copii si ajuta. Sa nu fie sistemul imunitar slabit. Echinaceea ajuta mult in cazuri de astea, e mai buna chiar decat antibioticul, asa am citit eu undeva. Unele infectii mai greu de tratat s-au vindecat cu echinaceea, dupa ce antibioticul nu a avut efect. Ia incercati! Si sa nu fie si o alergie de na tigara aia, cine stie ce are in ea. Sa stiti ca e mai rea ca tigara normala, asa zic unii. Unii au murit de la ea dupa ani de fumat. Doamne fereste! Am citit eu.

    Nici nu citisem comentariul domnisoarei pe care l-ati pus aici, de ce ii dati atata importanta? E vreun critic teatral sub acoperire ? Nu o luati in seama, vrea sa se bage si ea in seama undeva unde stie ca e mai luata in seama ca in alte parti, ca blogul e citit de multi. De ce puneti la suflet ? Ce-i al dvs. e pus deoparte si e scris in cer. Nu aveti nevoie de validarea oamenilor pentru el. Si asta se cheama talent.

    Publicul e asa cum e, ca omul. Mai bun, mai rau, mai educat, mai incult. De toate pentru toti. Ca lumea in care traim. La noi poate mai rau si mai incult. Ca dupa revolutie s-au stricat toate. Nu puteti cere mai mult decat pot da. Si harul si energia sa le luati din cer si din sufletul dvs., nu de la public. Ca daca asteptati prea multe uneori asteptati mult si bine. Nu vine. Ca in viata. Si poate nici macar nu din vina lor. Nu poti schimba ceva ce poate nu e de schimbat. Sau care cere decenii sa fie schimbat. Nici macar cu un spectacol de teatru. E bine sa te iubeasca lumea, dar nu ati spus chiar dvs. ca prea multa iubire strica? Nici dvs. nu mai stiti ce vreti cateodata…:-) O prietena a dat un examen greu si s-a pregatit mult pentru asta. Si imi spunea ca ii spusese ei cineva ca juriul era format din „cei buni” si „cei rai „. Ca erau pusi sa joace rolurile astea ca sa te vada cum reactionezi sub presiune. Si ca nu trebuia sa te arati destabilizat ca te depunctau. Asa si unii din public. Unii vin sa savureze o experienta culturala. Altii vin sa te judece ca sa spuna dupa ca ar fi jucat ei mai bine. Altii vin din snobism. Altii tarati de neveste ca sa iasa din casa sa aiba ce povesti vecinilor (vezi domnul care dormea). Nu fiecare asteapta acelasi lucru de la un spectacol. Nu le puteti cere. Sau le puteti cere dar nu va puteti astepta sa si dea. Sa va imaginati ca e doar Andrei Serban in sala. Si dvs. Si poate Dumnezeu. Atat. In rest, nimic nu mai conteaza…

  2. Laura says :Răspunde

    Ooff. Pot sa-mi cer eu scuze in numele publicului daca te-a suparat atat de tare? 😪 Sa fie bine si azi.

    1. Marius says :Răspunde

      nu m a suparat si nu ma supar . imi pare rau ca oamenii nu stiu sau nu vor sau nu si dau voie sa se bucute!

  3. Mihaela says :Răspunde

    Buna Marius, din păcate în ultimul timp a merge la teatru a ajuns o modă, chiar daca nu-i ți place sau habar nu ai despre ce este vorba te duci pentru că trebuie să te vadă lumea buna( cu ghilimelele de rigoare) , vorbesc aici de Targoviste, dar bănuiesc că așa este peste tot. Tu ești un actor foarte bun, faptul că ai și zile mai proaste este normal pentru că înainte de toate ești om. Îți doresc o stagiune cu cât mai mulți spectatori , care să îți ofere acea energie de care și nevoie.

    1. Marius says :Răspunde

      va multumesc! am bun sa avem!

  4. Mari says :Răspunde

    Daca îmi permiți unic sfat. Marius, nu te mai supăra, suntem zeci, poate sute de mii care te iubim sincer și vedem tot efortul, munca și străduința. Vedem felul în care ne îmbogățești experiența teatrală și nu numai. Te rog eu mult : nu mai pune la suflet toate prostiile. 🤗

    1. Marius says :Răspunde

      Nuuuu aunt auparat deloc! Credeti ma! Amarat poate!

      1. Olga says :Răspunde

        Eu asa merg la teatru de fiecare data: cu sufletul deschis si gata pentru o experienta frumoasa impreuna. Si ies intotdeauna cu sufletul plin de emotii. Care nu trec zile intregi… Le spun si altora, le povestesc scene din piesa si ii indemn sa mearga neaparat. Nu sunt dezamagita decat de salile pe jumatate goale si de spectatorii care nu rezista 2 ore fara telefon.
        Am fost la cateva spectacole cu tine si nu m-ai dezamagit niciodata… Imi pare rau ca nu te pot vedea mai des, pentru ca sunt din Cluj si nu veniti atat de des cat mi-as dori.
        Iubesc actorii si ii admir. E o meserie pe care doar cei daruiti o pot face. Noi, ceilalti, facem pe actorii uneori pe scena vietii. Si o facem atat de prost!
        Iti doresc sa te faci bine si sa fii asa cum esti tu, in continuare.
        Scuze pentru mesajul prea lung. ❤️

    2. Carmen says :Răspunde

      Spectatorii se impart in multe categorii…sunt cei care vin pentru piesa,cei care vin pentru actorii de pe scena ,cei care vin pentru ca asa vrea anturajul sau cei care vor sa fie vazuti pentru ca asa da bine in societate…ei alcatuiesc SALA si din pacate procentul pentru fiecare categorie nu este intotdeauna cel dorit.Ne mai trebuie un timp pentru ca cel care vine la spectacol sa stie exact de ce este acolo.
      Va doresc sanatate si putere!

      1. Marius says :Răspunde

        Stiu asta, dar nu ma pot impaca cu ideea

  5. Laura says :Răspunde

    Intrebare de om tampit: acum de ce conteaza atat de mult parerea unor spectatori pe care nu-i cunosti, din sala sau pe blog, cand ai in viata unii oameni atat de minunati ca… eu cred ca mi-as da sufletul sa pot vorbi cu cativa dintre ei, macar o seara. Importanta parerii nu ar trebui sa fie proportionala cu importanta pe care o are omul ala pentru tine?

    1. Marius says :Răspunde

      nu e vorba de parere unora , eu vorbesc de atmosfera din sala.. atat in rest credeti ma sunt calit .:)

    2. Laura says :Răspunde

      Nu-mi dau seama cum sa las un raspuns pe aici… Pai ai vorbit tocmai de parerea cuiva pe blog. Sper ca esti bine azi dupa Richard. 😊

  6. Raluca says :Răspunde

    Si acum, ca ti-ai varsat nervii lovind cu destula sete in sacul de box al cuvintelor mele, pe nedrept ironizate, in locul unei hemoragii de precizari inutile, o poezie a unui poet din slatina, pe care il apreciez: ioan-nicolae popescu, despre, cred eu, frumusetea inefabila si iluzorie a vietii/artei:

    în piaţa plină de culori
    unde totul se vinde
    sunt singurul
    care face dragoste cu vântul,
    cu degete desenându-i un chip
    în hala ce adăposteşte oficiul uitării
    cu cuvintele pierdute
    ale umbrelor
    flămânde de lipsa de sine
    ce tot timpul revin
    asupra paşilor lor.

    şi văd cusătura timpului
    brăzdând liniştea.

    1. Raluca says :Răspunde

      Cred ca a fost o prostie comentariul meu care a starnit atata valva. Desi s a dorit o parere sincera, critica, dar cred eu ca pe un ton politicos si venind din partea cuiva care te a apreciat in trecut, a fost perceputa ca un afront. In Ro e greu sa aduci o critica fara ca aceasta sa nu fie perceputa ca un atac. In mod evident te a ranit si oricum nu cred ca vei tine cont de ea. De unde inutilitatea demersului meu. scuze ptr neplacerile, neintentionate oricum.

  7. Alina says :Răspunde

    Marius, nici eu nu mai merg de mulți ani la teatru pentru că mă afectează să văd câți dintre actori sunt niște nechemați, care fac asta ca pe un job, iar nu o vocație. Mă afectează fiindcă așa ajung acești oameni să informeze gustul unui public, din păcate si asa needucat și necultivat emoțional, care caută gâdiliciul (hăhăhă!); în ochii căruia cum ai putea citi, nu, cum ai putea crede că te reflectezi, ca prestanță, ca valoare reală, atunci când ovaționează automat la sfârșitul spectacolului!? Este un cerc vicios si, daca vrei, ai ceea ce culegi si cum sa ai altceva daca societatea este astfel!?
    Sa faci teatru cu adevarat (cu seri mai bune sau mai proaste chiar, dar la un anumit nivel) intr-un asemenea context, este o lucrare cam de apostolat. Si nu depinde doar de actori, ci si de ceilalti specialisti care contribuie la actul de teatru. Oricum, cei care ar lua aceasta decizie, nu pot fi multi si vor fi singuri si vor trai mai prost sau foarte prost chiar. Trebuie sa aiba rabdare si speranta… cine mai cultiva asta in zilele noastre!?
    Eu nu vad teatrul ca pe o prestare de servicii artistice (dar nu-i asa ca asa este formalizat de stat? Si ca asa gandesc unii, din sala si de pe scena?), ci ca pe o lucrare comuna, cu schimb de energie, de emotii, ne purtam unii pe altii (parca) intr-o poveste/calatorie. Ne incredem si unii si altii in aceasta conventie in asa fel incat traim si noi, spectatorii, si voi, in ea. Nu e o realitate virtuala, de tip gaming, ci o chestie aproape de starea copiilor care asculta un basm si sunt transportati sau se joaca si sunt un univers aparte, in Univers.
    Cred ca ai povestit ca atunci cand jucai la Iasi, ramaneai, dupa sfarsitul spectacolului, in intuneric, sa mai simti vraja, energia, acea realitate vie, care se destrama. Acel om nu cred ca poate fi nici un spectator prost, nici un actor prost, ci doar un om care poate fi descumpanit mai usor cand nu mai are cu cine sa imparta ceea ce ii este drag.
    Si ce te poate purta peste incapacitatea unui public de a te insoti acolo pe scena, cu neajunsurile tale din ziua aia, de a porni in poveste impreuna cu tine, atunci cand voi, actorii , sunteti vulnerabili? Cred (si am aceasta experienta, de fapt) ca nimic si nimeni din ceea ce iti este exterior.
    Iti doresc sa iti cresti aceasta forta de a merge in poveste in fata unui public de ochi goi si o sa vezi ca treptat vei naste niste scantei si o sa-ti raspunda…
    Mi-ar placea sa ajungi un actor mare 🙂

  8. Adina says :Răspunde

    Draga Marius,

    Am stat mult sa ma gandesc daca sa iti scriu sau nu….esti un om atat de special, atat de sensibil si de puternic in acelasi timp, incat nu as vrea sa fi inoportunat de oricine se gaseste sa se puna la calculator si crede ca poate dialoga cu tine si se poate ” bate cu tine pe burta”… Deci exista un fel de pudoare…dar pentru ca tu si ca actor, si ca om, si cu aceste scrieri pe retelele de socializare institui acest…”firesc de a fi: , transmiti atat umanism, indraznesc sa iti raspund la scrierea ta. Acum mi-am facut curaj, si o sa iti dau treptat feedback si la celelalte zile in care ai scris, caci toate mi-au placut enorm :)) ( Si vlog-urile de pe vremuri !!).

    Asadar, cu privire la raceala, indraznesc sa iti fac niste sugestii care pe mine ma ajuta enorm ( si fac si eu raceli f urate in gat si trebuie sa vorbesc mult ,prin specificul meseriei). Nu mai bea Cola, in primul rand, si nimic acidulat !! ( felicitari ca te-ai lasat de fumat !!); ia-ti un spray de la farmacie Salvigol ( italienesc) pe care poti sa il folosesti f des, cumpara-ti din Londra sau roaga pe cineva sa iti aduca propolis fara alcool de la firma Bee Health ( au niste produse naturiste de o foarte inalta calitate). Pana atunci ia propolis de la noi de concentratie mare, 25 picaturi, intr-o lingura de miere si o jumatatee de lamaie stoarsa. Si cel mai tare remediu ( nu te speria cand il inghiti, este f f ajutator, ia-l cu 2 ore inainte de spectacol, de 3 ori pe zi) : 3 picaturi de ulei esential de oregano intr-o lingurita de miere. ( uleiul de oregano il gasesti la Plafar,). Ia vitamina C tamponata de minim 1000 unitati concentratie, sau roaga o cunostinta, asistenta medicala, sa iti faca aceasta concentratie intravenos. Bea des ceai din radacina de ghimbir ras proaspat ( o lingura mare de radacina rasa, la 3-4 cani de apa, fierbi 2 min), cu miere si lamaie. Vei fi ca nou in 3 zile si te vei simti f revigorat si sanatos!

    Da, si mie mi s-a parut la nelalocul ei acea critica a domnisoarei , pe blogul tau personal! Gasesc extrem de indecent si imoral ca oamenii sa se traga asa de bracinari unii cu ceilalti si sa se transforme peste noapte in critici de teatru numai pentru ca tu le permiti aceasta, datorita transparentei tale si a disponibilittaii pe care o manifesti fata de dialogul cu oamenii. O sa iti raspund separat, la celelate scrieri ale tale, de ce cred ca din pacate oameni ca voi, ca Ilona Brezoianu, ca Simona Halep platiti un tribut fata de public, si, din pacate, trebuie asumat un astfel de destin…si nu ii poti zice publicului lasati-ma „reaqu”in pace, dar te astepti ( si chiar soliciti explicit cum face Ilona adesea) ca cei carora le zici sa te lase in pace sa participe la viata ta profesionala, sa te aplaude, sa nu te judece…Este alta discutie!! Doar trebuie mentionat ca tu iti asumi cu extrem de multa demnitate, bun simt si rafinament acest „jug” al publicului si reactiilor lui.

    De aceea, te rog din suflet nu te mai intrista ca nu gasesti mereu un public care sa rezoneze cu ce faceti voi pe scena… Este f f greu ca oamenii sa vina din vietile lor, care in ziua de astazi sunt extrem de agitate, de nervoase, de violente mental, psihic, de pline de frustrari, tristeti, disperari si ei deodata sa intre in starea care este generata de tema spectacolului. Nu te astepta sa gasesti publicul din Londra, oamenii aceia au alt grad de civiliziatie, au alt nivel de educatie si sunt altfel pregatiti pentru actele de cultura, arta in general… Ma duceam la un spectacol in Covent Garden si in acelasi metrou cu noi mergeau la Opera doua cupluri de englezi pur sange, de peste 60 de ani in rochii lungi, de seara, stralucitoare si barbatii in costume negre, stofa englezeasca, cu papion, palarii…Isi cereau scuze cu multa delicatete fata de niste oameni ai strazii extrem de murdari si beti care stateau culcati, tolaniti, cu sticle de votca, pe nu stiu cate banchete si ar fi vrut si ei sa se aseze intr-un colt. In alta zi m-am ratacit pe strazile Londrei ( cautand nu stiu ce muzeu) si m-am dus la un politist sa ma indrume. Si-a mai chemat un coleg si m-au dus cu masina Politiei pana la locatie… !! M-am si fotografiat cu ei la sfarsit 🙂 ( 2 englezi burtosi, rosii la fata cu gurile zambarete pana la urechi) . Arata-mi mie in Bucuresti un astfel de episod…

    Deci nu te mai necaji atat si ai incredere ca sunt foarte multi oameni care te admira si chiar te adora !! Am vazut cu ochii mei in sala cum ati fost aplaudati in picioare, cu ovatii, inainte de Craciun, in Padurea Spanzuratilor ! Te simteam impacat si multumit! Am vazut cum sunteti aplaudati in Demnitate! Este un spectacol care ar trebui sa fie obligatoriu pentru studenti si elevi !! 🙂 La spectacolele de comedie va adora oamenii, v-am vazut si pe tine si pe Medeea in aproape toate.
    Admit, insa, ca Richard este foarte greu de dus, chiar la propriu, desi tu faci un rol exceptional, as spune memorabil. Te-am vazut de foarte aproape in Richard anul trecut, este aproape paranormal ce faci…treci prin milioane de stari pe secunda, transmiti atatea nuante, acoperi scena din toate pozitiile ( la propriu si la figurat). Marturisesc, insa, ca global spectacolul este strident si m-a descumpanit un pic Andrei Serban. Deci nu este vorba de tine, care joci impecabil ceea ce ai fost pus sa faci ( si se simte foarte clar cat efort sta in spatele a ceea ce faci, se simte cat de mult ai muncit ca sa te transpui in acest personaj). Dar spectacolul global, cum este gandit are un pleonasm in el, intre muzica, lumini, costume. Mesajul ar fi fost mult mai captivant si mai mobilizator, daca ar fi fost lasate costumele spectaculoase, dar muzica este f f stridenta si galagioasa, luminile f obositoare, voi, am impresia ca aveti lavaliera… Este mult prea lung ( unele pasaje atenueaza mesajul tocmai pentru ca sunt prea lungite discursurile). Deci, nu orice spectacol este usor de dus si digerat, mai ales ca oamenii nu vin mereu odihniti si pusi pe „distractie” la spectacol. Dar asta nu este vina ta, si de aceea nu ar trebui sa le iei personal ! Intr-adevar un spectacol de teatru trebuie sa aiba puterea sa educe instantaneu, sa induca o stare in care omul sa intepeneasca in scaun si sa inceapa sa se coboare in sufletul lui si sa…reflecteze. Dar asta depinde enorm de regizor…enorm !Si crede-ma, iti vorbeste un om care s-a dus la Trilogia lui Andrei Serban in anii 90 ca la templu… ( eram studenta si am fost transpusa nu stiu cate zile dupa ce le-am vazut…). Sau la Ivanov…

    Deci, draga Marius, mergi inainte pe drumul tau, vei face istorie si oamenii isi vor aduce aminte de tine ca de un actor foarte talentat, foarte versatil si….care transmite mult umanism in orice ipostaza! Sper ca acum cand iti scriu tu te odihnesti f bine si te vei face bine !

    1. Marius says :Răspunde

      N-am cuvinte sa va multumesc pentru acest mesaj, pentru delicatetea acestui mesaj. M-a emotionat foarte tare. NU ma odihnesc, e ora 2,20… mai scriu, ma mai gandesc… Multumesc!

  9. Adina says :Răspunde

    Eu iti multumesc pt ca existi in viata noastra si urmaresti sa faci atat de mult bine… Pune-ti o muzica buna ( eventual frantuzeasca…) si odihneste-te!
    Si nu mai imi vorbi cu dvs, sunt doar cu vreo 3-4 ani mai batrana decat tine…:))

  10. Diana says :Răspunde

    Dupa „Trei surori”, o doamna isi intreba fiica adolescenta daca a reusit sa doarma. Am crezut ca am auzit aiurea, cine stie despre ce vorbeau. Apoi la „Revizorul” am urmarit o parte din spectacol in sforaiturile cuiva pe care mi s-a parut inutil sa-l identific, cand era mai mare bucuria de a fi atenta la ce se intampla pe scena. Acum povestea ta, Marius. Mie mi se pare incredibil, sa vii la teatru pentru asa ceva, sa ocupi inutil un loc chiar in fata, ca sa demonstrezi ce? Pe langa educatie, una din cele mai importante valori care s-a pierdut e respectul. In cazul acesta, fata de actori si munca lor, fata de ceilalti spectatori, fata de sine insusi. Totusi, pe langa altele mai grave, pentru mine e deranjant obiceiul de a aplauda in timpul spectacolului, mai ales in situatii nepotrivite, inaintea unor replici cu greutate, atent pregatite. Desigur, imi place bucuria, incantarea spectatorilor, dar sa stea actorul sa se termine aplauzele pentru a-si spune textul nu-l consider in avantajul nimanui. Cum percepi tu, Marius, de pe scena acest aspect?

  11. Paula says :Răspunde

    Actoria, intr-un final e o meserie. Fiecare dintre noi, care ne – am ales o singura meserie – trecem prin diverse stari – de insatisfactie uneori, din varii motive – subiective sau obiective. Insa, pt. ca tu stii ca tot asta vei face in continuare, poate ca scrisul te va ajuta sa iti eliberezi din trairi si sa poti sa faci in continuare teatrul in care crezi.

  12. Ileana says :Răspunde

    Marius, tu esti cel mai bun, nu-ti mai bate capul. Ai har si geniu. Atata spun. Si sunt sigura ca pentru Richard vei lua premiul UNITER (punem pariu?:-) o sticla de sampanie buna!) Faptul ca te ating inca comentarii de genul asta dupa atatia ani de cariera si atatea roluri minunate nu te fac decat mai uman, mai emotionant. Ne topesti, ce mai! Ai grija de tine ca faci parte din patrimoniul national. Ar trebui sa te declaram „bun protejat” si sa avem grija de tine in fiecare zi, cu randul, sa nu te pierdem. Uite, am si eu grija putin de tine azi si – nu ma ura – dar ti-a scapat un l-a legat la „la inselat” cand vorbesti de fata aia tolanita. Tocmai pentru ca te iubesc mult iti spun. Ma ofer sa fiu secretara ta daca vrei, sa revad textele daca ai nevoie pentru punctuatie si greseli involuntare..Contacteaza-ma, o fac cu mare placere.

    1. Marius says :Răspunde

      🙂 v-am zis ca o sa tot gasiti greseli.. stiu ca sunt neataent cand scriu, probabil ca nu ar trebui , dar… va multumesc pentru „oferta„ dar imi asum toate greselile . Pe el, il ,l …. inselat. si o sa mai tot fie :)) acum eu ma gandesc ca daca stii ca s-au dus se scrie cu liniuta , sau intr-un , intr-o .. desi uite nciun , nicio nu mai e cu liniuta :))) stiu ca l- a inselat e dezlegat… doar ca scriu cum vorbesc si dupa corectez , doar ca imi scapa multe. Si fac pariu pe ce vreti nunumai ca nu iau UNITER ul , dar nici macar nominalizat nu o sa fiu. Veti vedea. cunosc lumea asta foarte bine. Iar eu nuuuuu creeed in UNITER

  13. Alina says :Răspunde

    …nu stiu daca ai reusit sa dormi intr-un final insa eu te-am vazut sambata dimineata la treaba si ai jucat exceptional…vreau sa te felicit pentru asta. stiam ca esti racit si anuntai ca nu esti in cea mai buna forma. ..cat despre spectatorii de tipul asta…da, se pare ca este o moda sa mergi la teatru doar ca sa pleci de acasa sau ceva. imi imaginez ce e in sufletul tau cand tu ti-l dai pe tot acolo si un nesimtit doarme. si ma revolt si eu pentru ca de o jumatate de an vanez bilet la piesa asta si intr-un final am gasit unul in spate de tot, din nefericire, am nimerit un domn in fata mea care a oftat tot timpul si se tot foia. dar m-am adaptat si am dus la capat si eu impreuna cu tine si colegii tai de pe scena minunatia asta de piesa. mie mi-a placut foarte mult, agreez stilul lui Andrei Serban, mi-a placut totul. felicitari inca o data. o sa mai merg sa stii si sper sa prin loc in primul rand 😉

    1. Marius says :Răspunde

      sper ca aplecat la pauza

  14. Carmen says :Răspunde

    Spectatorii se impart in multe categorii…sunt cei care vin pentru piesa,cei care vin pentru actorii de pe scena ,cei care vin pentru ca asa vrea anturajul sau cei care vor sa fie vazuti pentru ca asa da bine in societate…ei alcatuiesc SALA si din pacate procentul pentru fiecare categorie nu este intotdeauna cel dorit.Ne mai trebuie un timp pentru ca cel care vine la spectacol sa stie exact de ce este acolo.
    Va doresc sanatate si putere!

  15. Laura says :Răspunde

    Hmmm, nu stiu… Cand am fost la Richard in decembrie vibratia a fost grozava (si in sala, si pe scena). Nu pot sa deduc decat ca doar eu ti-am lipsit din public pentru o vibratie adecvata. 😉

  16. Alina says :Răspunde

    Marius, nu, nu a plecat la pauza 🙁

  17. Ileana says :Răspunde

    Marius, poti sa ma tutuiesti, ca eu mi-am permis. Nu ne deranjeaza ca sunt greseli, ba chiar deloc, asta face chiar parte din sarmul tau, dar nu m-am putut abtine, cred ca am asa un fix, ca eu sunt profesoara de limba romana la baza. Oferta ramane valabila, oricum. Complet gratuit, normal!

    Si o confesiune: UNITERul din inima si din sufletul meu ti-a dat deja toate premiile, inclusiv premiul pentru activitate pe viata. Si toate Globurile de Aur, si Oscarurile (desi stiu ca nu sunt pentru teatru). Nu stiu daca e important pentru tine.Dar am vrut sa stii. 🌹🍀

  18. Mihai says :Răspunde

    Dragă Marius,
    De la mine ai un „NUP”!
    Eu nu pot judeca un actor, pentru că un actor este ” mai mulți” și aici mă refer la roluri, actorul este singurul slujbaș, al cărui creier nu parazitează!

  19. Gabi says :Răspunde

    Daca as putea sa am o bagheta magica pe care sa o folosesc si de la distanta de fiecare data in timpul spectacolelor tale …Si sa nu mai observi nimic , sa nu te mai afecteze nimic si sa te faca sa intelegi ca ceea ce se intampla jos, pe scaune, cu publicul, nu e treaba ta .Oamenii vin deja incarcati negativ dar cauta sa dea vina p actori.Oamenii au luat-o razna si sunt rai ,teribil de rai .Cum ai spus si tu , la Londra treaba sta altfel ….tu stii adevarul …asta este nivelul nostru in prezent ca natie ,ca atitudine si caracter.Tu vei fi iubit de oamenii care pot sa iubeasca ,vei fi apreciat de cei care au capacitatea sa te aprecieze ..si vei fi respect at de oameni care stiu ce e respectul.Tu nu esti p scena sa rezolvi problemele nimanui, tu esti acolo sa te joci si sa te bucuri …Eu sunt din provincie , te-am vazut in toate spectacolele cu care ai venit , ba chiar am vazut si de 3 ori comedia „all inclusive” .Ai jucat de 6 ori cu o sala de 600 de locuri full …Dar 3 sferturi din ei nu trebuiau sa fie acolo .Si asa e peste tot ..in toate orasele.. oamenii nici nu stiu cum se numeste piesa ,altii vin ca sa ii vada nu stiu cine din lumea buna , altii nimeresc din greseala …Si mai e ceva : comportamentul lor dinaintea si in timpul spectacolului arata clar ce educatie si cata cultura are acel om dar mai ales cu ce impresie ,vibe si concluzii va pleca la sfarsit .Te about prea mult si crede-ma sincer ca nu ai pentru ce si pentru cine ! Tu fii acolo doar pt tine si bucura-te de ceea ce ai de jucat pt ca prostii si arogantii cum vin tot asa vor iesi din sala !

  20. Mihaela says :Răspunde

    V-am vazut in Richard, in regele Lear, in 3 surori, in padurea spanzuratilor de fapt cam aproape in toate spectacolele de anul trecut, ati fost magnific. Roluri minunate, geniale, dificile. In toate ati fost magnific. Nu mai luati in seama parerile unor oameni care nu cred ca inteleg si nici nu apreciaza efortul pe care cred eu ca il depuneti. Nu cred ca este usor sa faceti atatea roluri, fiecare diferit in felul lui. Sa aveti un an minunat si incununat de succese.

  21. Madalina says :Răspunde

    Am fost in randul al doilea pe 10 ianuarie. Cu mine si cu sotul meu a fost si fiul nostru, adolescent care la 16 ani le stie pe toate si in consecinta isi permite sa carcoteasca si sa critice aproape tot. Am iesit de la spectacol si mi-a spus „Marius Manole e genial! E cel mai bun actor pe care l-am vazut pana acum. As vrea sa mai vedem spectacolul asta inca o data”. Imi pare rau ca mai sunt si spectatori obositi in salile de teatru, insa vreau sa va spun ca am avut momente in care eram atat de prinsa de jocul actorilor incat aproape ca as fi dat si eu o replica din sala. BRAVO! Urmaresc programul de la Bulandra si daca se joaca Richard al III-lea in martie, cu siguranta ca vom fi intre spectatori din nou.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *