20 Comments to “ Jurnalul lui Manole”

  1. Laura Chis says :Răspunde

    La mulți ani cu sănătate și multe impliniri!
    Întrebare: la Craiova când și cu ce spectacole ajungeți?

  2. Lena says :Răspunde

    Da, un jurnal e tare bun, stiu cum e cu lenea ca deh.. si eu tot balanta… Spor si energie sa ai!

    1. Marius says :Răspunde

      mai am si boala cu amanatul lucrurilor:)) am toate sansele sa nu-mi iasa

      1. Andreea F. says :Răspunde

        La multi ani cu întârziere, Marius!
        Este primul meu comentariu pe un blog. Ce m-am determinat să ies din anonimat (oarecum) a fost faptul că țin să subliniez ceva (am mai spus-o și pe Instagram, o repet acum): pentru mine, ești singurul „influencer” real in sensul că am ajutat/donat/etc la multe, foarte multe cauze despre care tu ai scris, mă rog le-ai făcut mai vizibile. Și pentru asta te admir enorm. Cred ca, dincolo de actorul pe care eu îl iubesc cel mai mult (am spus cândva, pe Instagram, că doar pe Stefan Iordache l-am mai iubit la fel), ești un om bun. Concluzionând, in multe dintre „proiectele” tale poți conta pe ajutorul meu. Doar fa-le vizibile! Aaaa, și ne vedem pe 23 ianuarie la „Trei surori”.

        1. Marius says :Răspunde

          Multumesc pentru incredere. Da, ne vedem pe 23

  3. Mari says :Răspunde

    De ce nu poti scrie tot ce iti trece prin cap? De ce nu? Ar fi interesat ? Take care! An fericit si prosper iti doresc. ?

  4. Alina says :Răspunde

    Succes! Promit sa citesc. Apostroful pe o tastatura QWERTY este fix in dreapta langa ENTER :))

    1. Marius says :Răspunde

      ȚȘPĂP:?; nu e :)))ăîâțș./,

  5. Preda Mihaela says :Răspunde

    La multi ani și multă sănătate! Te așteptăm și la Târgoviște . În privința jurnalului cred că e o idee grozava .

    1. Marius says :Răspunde

      La multi ani si multumesc

  6. Doina says :Răspunde

    La mulți ani, Marius!
    Bravo pentru curajul de a scrie un jurnal aici și mulțumesc pentru inspirație, datorită ție am început să-mi duc și eu un jurnal.
    Un blog cred că e altceva decât un vlog. Scriind suntem mai aproape de noi, trăirile noastre decât vorbind 🙂
    Multă baftă și un an colorat!

    1. Marius says :Răspunde

      multumeesc !

  7. Manica Stefania says :Răspunde

    Mănâncă, Roagă-te, Iubește!!

    1. Marius says :Răspunde

      In cazul meu. roaga-te, iubeste dar mananca mai putin

  8. Anca says :Răspunde

    Eu am tinut jurnal ani de zile.. imi era mult mai la indemana atunci cand erau frustrari de descarcat si am observat pe parcursul anilor ca imi era mult mai simplu sa scriu cand eram amarata.. postarile mai vesele erau anoste la recitit si fara substanta.. asa ajunsesem la concluzia ca suntem mai profunzi cand suntem tristi si ca intristarea e buna la ceva: scoate geniul creator la suprafata :))
    Anul asta am zis sa ma straduiesc sa scriu un lucru bun in fiecare zi.. ceva ce m a facut sa ma simt bine, oricat de gri a fost ziua… deja imi lipsesc cateva zile.. consecventa, of! Poate fi o sugestie.. un gand bun printre celelalte.
    Spor la scris si AltGr+tasta 9 (apoi space ca sa apara apostroful)
    😉

    1. Marius says :Răspunde

      ´ :))) asta e .apostrofu´ 

  9. Lola says :Răspunde

    Domnule Manole, la multi ani si sa traiti! Ce fericire sa dau peste blogul dvs.! Ca am o insomnie, probabil de la eclipsa sau de la luna plina, nu stiu. Sunt mai sensibila, asa, la fenomenele astrale. Si cum navigam pe Internet, ca tot omul, cred, in momente ca astea, am avut marea surpriza sa descopar blogul! Oricum, sunteti actorul meu preferat dintre toti si ma bucur sa citesc aici texte din capul dvs. ca la teatru le spuneti pe ale altora, chiar daca puneti tot sufletul. Dar va rog eu, puneti virgulele unde trebuie si liniutele unde trebuiesc si ele, ca imi place mult ce scrieti si vreau sa le dau si copiilor sa citeasca (tot v-am dat ca exemplu cat de sus ati ajuns doar prin forte proprii si efort mare, va stiu si ei ca i-am adus si la teatru) si n-as vrea sa invete ceva gresit…Sa ne spuneti tot ce va trece prin cap, ca sigur e de bine! Noi citim! Si gandim dupa la ce am citit…Adica ne ajuta si pe noi sa ne dezvoltam…Cum bine spuneti dvs., educatia e mama natiei…Ah, si daca puteti corecta si anul 20202…Ca ma cred in viitor si nu-mi dau seama in ce m-am reincarnat…Dar de ce cauze doriti sa ne vorbiti? Ca eu sunt mai saraca asa, sa stiti ca nu prea am de unde da bani..Dar cu inima sunt alaturi…Sa va mearga blogu’ si norocu’…Sanatate sa aveti! Continui sa citesc, poate mai comentez daca nu va deranjez prea tare…Eu nu sunt prea culta asa, dar am inima curata si iubesc teatrul la nebunie…Si pe dvs. mult de tot, ca sunteti aproape de oameni….Hai noroc si sanatate sa avem, ca-i mai buna decat toate!

  10. Mira says :Răspunde

    Un an nou minunat sa ai, Marius! Abia astazi am descoperit si tare ma bucur ca ti-ai redeschis pagina oficiala si ca ti-ai propus sa scrii aici cateva ganduri de jurnal, cat de des poti tu. Mult succes in toate, sa fii bine si sa ne revedem cu bucurie!

  11. Emma Schulz says :Răspunde

    Buna, Marius! Ma bucur de initiativa ta. E important sa vezi ce gandeste, ce simte si ce crede un artist. Mai ales cand el gandeste asa de profund, simte asa de intens si crede asa de patimas. Esti un fenomen, aproape un cult, parca ai puteri de magician, ne-ai hipnotizat pe toti. Nu stiu de unde iti vine harul asta: din frumusete, din talent, din sinceritate, din fragilitate, din ardere. Ma gandesc uneori daca nu e totul deliberat, calculat, un fel de tehnica de marketing bine pusa la punct. Mi-ar parea rau, imi place sa cred ca e totul sincer, ca nu e doar un schimb de masti colorate pentru a duce publicul intr-o dulce si hipnotica iluzie, intr-un joc de repere evanescente care iti iau ochii, te orbesc si te incanta in acelasi timp. Uneori esti insesizabil. Cand am impresia ca te-am inteles pe deplin, imi scapi printre degete ca o boare de fum. Uneori ma contrariezi. Intre imaginea ta de pe Facebook, cea de pe Instagram, cea din ziare si cea de pe scena e asa o diferenta cateodata ca nu mai stiu care esti tu cel adevarat. De asta uneori te iubesc tare si te „urasc” intens in acelasi timp. Si cred ca tocmai complexitatea asta te face irezistibil. Stii, un jurnal nu inseamna ca trebuie sa scrii zilnic. Desi asa ar fi bine, ca asta creeaza asteptare si asteptarea da adictie. Continua sa pui „zilele” pe contul de Facebook, ajuta sa ne reperam. Iti urez succes!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *