sâmbătă, 04 ianuarie 2020 / Publicat in Spectacole

Data premierei: 6 Martie 2010

Durata spectacolului: 1h50 fără pauză

 

Tanti Roz Oana Pellea
Oscar Marius Manole
Peggy Blue Antoaneta Cojocaru
Bacon Cristina Cassian

Dramatizarea si regia: Chris Simion Mercurian

Scenografia: Adina Mastalier

Lighting design: Alexandru Darie

Oscar si Tanti Roz nu e doar povestea unui copil nedreptatit de soarta, care sta de vorba cu Dumnezeu; e povestea noastra, a tuturor. Exista in textul lui Eric Emmanuel Schmitt un mesaj tulburator: oricare dintre noi poate fi Oscar, dar cu un dram de noroc in plus. Mai multe zile daruite inseamna sa incerci sa te bucuri de viata, indiferent de cum ti-e harazita – in chip de premiu ori de pedeapsa – fara a uita totusi sa raspandesti binele in jurul tau.

     Spectacolul marcheaza intoarcerea marii actrite OANA PELLEA pe scena Teatrului Bulandra!

 „Am avut din prima o întâlnire aparte cu Oscar şi Tanti Roz şi am ştiut imediat că o să-l fac. Când am citit cartea lui Eric Emmanuel Schmitt, am simţit că ceva se leagă, a fost ca o minune care plutea în aer. (…) Personajul principal din piesa asta nu e Oscar, nu e Tanti Roz, ci Dumnezeu.”

      „De ce lasă Dumnezeu pe lumea asta boli şi bolnavi? Dacă e atât de bun, de ce lasă atâta suferinţă? Am găsit şi răspunsul: pentru că viaţa e un împrumut.”

      „În secolul nostru uităm de moarte, fiind atât de bolnavi de orgoliu, atât de avizi să fim noi cei mai mari, cei mai tari, cei mai buni, să avem de toate. În starea asta de „beţie” ni se spune: „Ai cancer”, şi atunci nimic nu mai are valoare, nimic nu mai contează… Ne dăm seama ce mici suntem, deşi credeam că putem moşteni pământul.”

                                                   Interviu cu Marius Manole, Adevărul, 17.03.2010

      Timp de 150 de minute, Oana Pellea şi Marius Manole ţin spectatorii ţintuiţi în scaune şi cu ochii îndreptaţi spre scenă.

      Neîntrecută  în născocit poveşti şi jocuri, Tanti Roz, ale cărei multiple faţete sunt şlefuite admirabil de Oana Pellea, este cea care-l învaţă pe copil cum să trăiască în fiecare zi ca şi cum ar fi zece ani şi cum să-i scrie scrisori lui Dumnezeu ca să nu se mai simtă singur.

      Oana Pellea revine pe scena de la Bulandra, unde joacă alături de Marius Manole, Antoaneta Cojocaru şi Cristina Casian, trei actori tineri despre care spune că „poate vorbi cu mare dragoste.” „Sunt talentaţi, serioşi şi generoşi”, spune Pellea. „Între noi e mai mult decât o comunicare. E o întâlnire. Am senzaţia că joc cu el de foarte mult timp. Că nu cunoaştem dintotdeauna. E ca un fel de regăsire.” Despre personajul pe care-l interpretează, Tanti Roz, Oana Pellea mărturiseşte: „îmi place să cizelez, să şlefuiesc, să mă joc. Sunt în plin laborator şi asta îmi place cel mai mult.” „Fiind un subiect dramatic, am insistat cu regizoarea ca forma să fie luminoasă şi delicată şi cu mult umor. Ca lacrima să fie împletită cu râsul. Aşa-i şi în viaţă”, mai spune actriţa.

      După  hohotele de râs şi momentele reale de emoţie din spectacol, piesa e un pariu câştigat.

                                         Diana Marcu, Gândul, 29.03.2010

        Oscar şi Tanti Roz s-a născut din nimic şi dacă există astăzi pe scena Teatrului Bulandra e o minune. (….) Cu adevărat minunat e felul în care Chris Simion e „vinovată” pentru dramatizarea şi punerea în scenă a acestei poveşti de viaţă, surprinzând caracterul ei optimist şi speranţa care o însoţeşte.

      Oscar, eroul, marchează viaţa tuturor… Cele 14 scrisori trimise lui Dumnezeu sunt de fapt etape ale unei călătorii către sufletul lui.

      O călătorie care ne învaţă că trebuie să ne bucurăm  şi să trăim fiecare zi cu gândul că ar putea să fie chiar ultima.

      Într-un decor realizat de Adina Mastalier şi în jocul de lumini creat de Alexandru Darie se mişcă aceste patru personaje, plus părinţii lui Oscar şi doctorul Düsseldorf, cărora le simţi doar prezenţa.

      Aşadar, dacă vreţi să vedeţi două tinere talentate, o regizoare mereu surprinzătoare, un Marius Manole senzaţional, ca de obicei, şi pe Oana Pellea, cea mai frumoasă femeie din lume, vă recomand să mergeţi la această piesă.

               Rozana Mihalache, Jurnalul Naţional, 9.04.2010

      Cu „Oscar şi Tanti Roz” teatrul redevine un spaţiu al excelenţei, unde spectatorii vin să vadă  adevărul. Spectacolul de la Teatrul Bulandra e unul profund, puternic şi tulburător despre viaţă şi moarte.

      Între „Dragă Dumnezeu” şi semnătura de final: „Te pup. Pe mâine!” este documentată viaţa unui copil de zece ani, care îşi trăieşte ultimele zile… Romanul lui Eric Emmanuel Schmitt, dramatizat şi adus pe scenă, capătă o forţă uluitoare.

      Adina Mastalier, scenografa spectacolului, a reuşit să ridice într-un spaţiu limitat o construcţie elaborată, cu numeroase compartimente secrete, care sunt revelate publicului puţin câte puţin, schimbând perspectiva privitorului şi povestind în imagini şi lumini rutina dură a vieţii de spital.

      Oana Pellea (Tanti Roz) este o combinaţie de fragil şi forţă, de tandreţe şi iubire necondiţionată care de la început te cucereşte. Cuplul pe care-l face cu Marius Manole (Oscar) are o chimie aparte, o sinceritate care lucrează organic asupra spectatorului. Cristina Casian (Bacon) şi Antoaneta Cojocaru (Peggy Blue) sunt două prezenţe care în ecuaţia spectacolului spun povestea speranţei.

                        Ioana Moldovan, 22, 6-12.04.2010

sâmbătă, 04 ianuarie 2020 / Publicat in Spectacole

Data premierei: 15 martie 2019

Durata: 3h45

 

Distribuția:

Richard …………………………………………………………………..MARIUS MANOLE
duce de Gloucester, mai târziu regele Richard al III-lea

Regele Eduard al IV-lea
Un ucigaș                                                                                     GEORGE IVAȘCU
Lordul Primar al Londrei

Regina Elisabeta
soția lui Eduard al IV-lea                                                                RODICA LAZĂR
Un călugăr

Regina Margaret
văduva regelui Henric al VI-lea
Copilul Eduard, prinț de Wales                                                  CORNEL SCRIPCARU
fiul lui Eduard al IV-lea
Shakespeare

Lady Anne,
mai târziu ducesă de Gloucester și regină,  anterior
casătorită cu Eduard, fiul regelui Henric al VI-lea;
                        ALEXANDRA FASOLĂ
Un Călugăr

Ducele de Buckingham ……………………………………………….CĂTĂLIN BABLIUC

Hastings, Lordul șambelan                                                           ADRIAN CIOBANU
Un Cetățean

George, duce de Clarence, fratele lui Richard al III-lea
Lord Rivers, fratele Reginei Elisabeta                                          CONSTANTIN DOGIOIU
Sir Richard Ratcliffe
Un cetățean

Brakenbury, locotenent al Turnului
Dorset, fiul lui Elizabeth dintr-o căsătorie anterioară                     ALIN STATE
Catesby

Lord Stanley
Un Ucigaș                                                                                     LUCIAN IFRIM
Un Cetățean

Ducesa de York …………………………………………. …………….MIRELA GOREA
mama regelui Richard al III-lea, a lui George, duce de Clarence și a regelui Eduard al IV-lea

Copilul Richard, duce de York
O Cetățeană                                                                                   CATINCA MARIA NISTOR
Un Căpitan

 

Regizor artistic ……………………………….. Andrei Șerban

Regizor asociat……….………………….Daniela Dima

Decor …………………………………………..Andrei Șerban

Consultant spațiu scenic …..……….…Octavian  Neculai

Costume ………………………………………..Fruzsina Nagy

Muzica …………………………………………..Raul Kusak

Hair styling ……………………………………..Ligiana Mandea

Make-up………………………………………….Valentina Sandovici, Cristina Sinoaie

Asistent decor…………………………………Vladimir Iuganu

Asistent costume…………………………..Dalma Zsuzsanna Szőke

Regizori tehnici ………………………………..Alina Manu, Daniel Constantinescu

 

Andrei Şerban:

Spectacolul, care se conturează în repetiții cu o viteză și intensitate mai mare decât cea cu care sunt obișnuit, aduce la lumină, ca să-l citez pe amicul Biță Banu, «noaptea shakespeariană, noaptea politică, noaptea crimelor și a nebuniei, noaptea exceselor, a exceselor criminale, a exceselor sexuale și de tot felul». O lume pe care autorul aproape a fotografiat-o, ca un document al timpului. Dar acest reportaj minuțios și profund nu e doar politic și social. E o altă oglindă a sufletului (tema constantă a bardului) și evidențiază aspecte noi, șocante ale motivelor care au provocat dezastrul, nu doar pe plan individual, ci al unei țări ajunse în ruină. Dar acum o altă lume, tulburător de modernă și  incredibil de adevărată, se conturează pe scena de la sala Liviu Ciulei de la Bulandra, sub ochii noștri uluiți.

 

Andrei Șerban, Confesiune:

”Am avut un vis în care apărea Shakespeare ca să-mi facă o confesiune “în exclusivitate” despre cât de mult l-a iubit el pe Richard al III-lea. A mai adăugat un alt detaliu, acela că i-a iubit la fel de mult și pe Iago și pe Edmund… cât și pe alți bastarzi ticăloși. Și e de înțeles, cum altfel ar fi putut să creeze autorul personaje atât de adevărate, credibile și complexe dacă i-ar fi  detestat, condamnat și urât?

De aceea am simțit nevoia, punând în scenă piesa, să mă apropii de Richard ca să-l înțeleg în toată umanitatea și complexitatea lui. Am refuzat deci să-l numesc monstru. Evident nu ajută la  nimic să judeci și să disprețuiești un personaj, dimpotrivă ca să eviți clișeul, e  preferabil să încerci să-l aperi, să te apropii de el vrând să fii de partea lui, să-i înțelegi motivele. Cum ar fi să te pui în locul lui, să simți că ai fost tu însuți respins din clipa nașterii și continuu marginalizat? Cum să-i privești pe cei care te acuză și te pun jos când ei înșiși se comportă mai josnic? Într-o lume decăzută, cum să supraviețuiești când nu mai există niciun sens moral?

Trezindu-mă din somn, m-am privit în oglindă. Și, pentru o clipă, am văzut aspecte din Richard în mine însumi. Am început să-l iubesc și eu. Apoi m-am speriat. Mi s-a făcut frică de ce-o să spună lumea dacă află.”

 

Răzvana Niță: Nu cred că am văzut niciodată un spectacol mai izbutit şi mai tulburător din punct de vedere plastic. Soluţiile scenografice incredibile (Andrei Şerban, Octavian Neculai), costumele (Fruzsina Nagy) care completează personalitatea personajelor şi care nu sunt doar imagine, look, ci mai ales componentă caracterială redimensionând şi dând amploare şi consistenţă mesajului, împreună cu muzica „gestionată” cu talent, pasiune, farmec şi umor de Raul Kusak, se constituie într-un produs artistic unitar, spectaculos, dinamic şi remanent.

Grigore Cartianu: Inteligența artistică a lui Andrei Șerban, grefată pe o creativitate pe care numai geniul o poate da, a făcut din clasicul „Richard al III-lea” – jucat și răsjucat pe scenele lumii – o bijuterie de o actualitate zguduitoare. Marele regizor pune în gura personajelor sale, cu o ușurință de maestru, replici culese din realitatea vremurilor pe care le trăim.

 

 

 

 

Răzvan Penescu: „Ce diferenţă între lipsa de scrupule a Richard-ului lui Marius Manole şi verticalitatea împinsă până în pânzele albe a Coriolanus-ului lui Serban Pavlu şi Alexandru Darie, dar şi ce coincidenţă fericită ca doi mari actori, în două mari roluri titulare shakespeariene, să se afle simultan pe cele două scene de la Bulandra, zugrăvind lumi cu infinite nuanţe de gri, între albul cel mai pur şi negru cel mai îngrozitor!”

 

Cristina Bazavan: De ce generatia Netflix, iubitoare de House of cards, ar trebui sa vada Richard 3 de la Bulandra? Pentru ca e o montare istorica, despre care se va vorbi peste ani si e pacat sa fi fost contemporani cu ea si sa o fi ratat din … ignoranta.

 

Monica Andronescu: Marele merit al montării de la Bulandra este că surprinde superb pulsul lumii în care s-a născut și că, e mult mai mult decât un simplu spectacol politic, militant sau cum mai vreți să-i spuneți. Marele merit este că e o construcție regizorală în același timp de mare rafinament și de o forță teribilă și că are în centru o interpretare tulburător de puternică, un rol în care Marius Manole se întoarce…

Gabriela H